Consilierea parentală este, înainte de toate, un proces de transformare interioară a părintelui. Iar schimbarea din tine devine, în timp, un model și un sprijin natural pentru copil.
Ea lucrează cu tine ca părinte: cu emoțiile tale, cu felul în care reacționezi, cu propriile vulnerabilități, astfel încât să te poți conecta cu copilul dintr-o stare interioară mai reglată și mai stabilă.
Pe măsură ce lucrăm, începi să observi că reacțiile tale automate de furie, panică, vinovăție își pierd din intensitate. Ai acces mai repede la calm, la gândire limpede și la partea ta adultă care poate ține spațiul și pentru tine, și pentru copil. Relația voastră începe să se așeze altfel: cu mai puțină luptă, mai puțină frică și mai multă prezență.
În timp, limitele devin mai firești și nu mai sunt trăite ca o pedeapsă sau ca o formă de control, ci ca un mod de grijă și ghidaj. Momentele dificile nu te mai scot la fel de ușor din ale tale. Iar tu începi să simți că nu doar copilul crește, ci și tu — într-o direcție mai solidă, mai conștientă, mai coerentă cu valorile tale.
Beneficiile nu apar peste noapte, dar apar. Și odată cu ele, revine și încrederea în tine ca părinte: în capacitatea ta de a conține, de a ghida și de a rămâne prezent(ă) fără să te pierzi pe tine.
Consilierea parentală nu este despre perfecțiune. Este despre a deveni un părinte suficient de bun, conștient, capabil să-și asume și vulnerabilitatea, și forța. Este despre a te reconecta cu ceea ce contează cu adevărat: relația ta cu copilul tău și relația cu tine.